La prima vedere, sa fii
fericit nu pare ceva complicat sau dificil. Insa, este dificil sa renuntam la
resentimentele adunate de-a lungul timpului si la autoprivatiunile bazate pe
rusine si vinovatie.
Cer frecvent celor cu
care lucrez in terapie sa reflecteze la cele mai importante “placeri”, la ceea
ce le face placere faca, ii bucura, relaxeaza sau incarca cu energie. Uneori,
pentru a ne simti bine, este suficient sa privim cerul senin, sa ascultam
sunetul vantului sau al ploii pentru a fii in legatura directa cu emotiile si
nevoile noastre profunde.
Confundam frecvent
placerea cu bucuria. Sentimentul de fericire rezulta din capacitatea de a trai
cu bucurie cele mai simple moment ale vietii. Bucuria face posibil acordul
tuturor simturilor in momentul prezent, este o izbucnire interioara de energie
care ne dinamizeaza atat pe noi, cei care traim asta, dar si pe cei din jurul
noastru. Placerea este o senzatie care poate fi puternica si pozitiva, insa se
limiteaza doar la o actiune data. Ea se epuizeaza chiar in momentul in care
este traita, in timp ce bucuria se imprastie si se amplifica in urme durabile.
Pentru a ne dezvolta
capacitatea de a fi fericiti este necesar sa stim sa sesizam emotiile pe care
le traim, indiferent ca sunt positive sau negative. Emotiile reprezinta un
limbaj care ne vorbeste despre ceea ce este activat in noi de un anumit eveniment
mai recent sau mai vechi si care are ecou in trecut nostru. Invatand sa
recunoastem si sa numim emotiile traite, invatam si sa identificam si gandurile
parasite, reactionale, legate de o iritare, de o frustrare sau de o deceptive legata
de propria noastra imagine si nu de aspectele noastre profunde.
Sa fim fericiti nu
depinde doar de aparitia unor evenimente minunate sau, cel putin, multumitoare
in viata noastra, ci mai ales de capacitatea noastra de a primi si amplifica
aceste evenimente fara sa le parazitam prin ganduri toxice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu