Odata, demult, traia un sclav pe nume Iosif. In fiecare dimineata se scula devreme si primea de la stapanul sau toate instructiunile pentru ziua respectiva. Principala lui sarcina era sa munceasca pamantul. Executa tot ceea ce stapanul sau ii spunea, fara sa isi faca vreo problema, pentru ca stia ca acesta ii vrea doar binele si are grija de el. Hrana si locuinta erau asigurate, iar Iosif nu punea intrebari si era in intregime devotat stapanului sau, pe care il iubea mult.
Intr-o buna zi, Iosif a aflat de la alti sclavi despre abolirea sclaviei. A inceput sa se teama. Ce se va intampla cu el fara stapanul sau? Se va trezi pe drumuri, fara protectie si securitate? Ca si Iosif, alti sclavi se opuneau si ei abolirii sclaviei, din aceleasi motive. Altii, insa, s-au revoltat si, ajutati din exterior, s-au rasculat.
Neavand incotro, Iosif a urmat cursul istoriei… Era acum, un om liber, dar nu in totalitate. Era, de fapt, serbul unui senior puternic, care avea un castel mare si multe pamanturi. Iosif primise o bucata de pamant pe care o cultiva, insa, in schimb, trebuia sa ii dea seniorului, in fiecare an, jumatate din recolta obtinuta. Era mai liber decat odinioara: liber sa dispuna de partea lui de recolta cum dorea, sa o vanda sau sa se hraneasca. Dar era si mai responsabil pentru viitorul sau si asta il ingrijora. Totusi, beneficia de o securitate importanta: pe timp de razboi putea sa se refugieze in castel, iar in caz de foamete putea sa ceara mancare seniorului sau, care avea hambarele pline cu grane. Iosif era multumit sa traiasca si sa munceasca in aceste conditii, pentru ca stapanul sau era aproape.
Din nou timpurile s-au schimbat si, urmand cursul istoriei, Iosif a devenit un om liber, dar si obligat sa fie mult mai responsabil pentru sine decat in trecut. Fiind obisnuit sa lucreze pamantul, s-a dus la un mare proprietar de la care primit o bucata de pamant, pentru care platea arenda. Acum, Iosif dispunea de toata recolta, asa cum dorea, putand sa o vanda sau sa o pastreze pentru hrana. A ales, totusi, sa o vanda, pentru a putea plati arenda. Era mult mai liber decat odinioara, dar si mult mai responsabil. Trebuia sa se gandeasca la viitor, sa se ocupe singur de securitatea lui si sa isi faca provizii.
Dar timpurile s-au schimbat, din nou. Poporul a devenit suveran, iar legea favoriza trecerea pamanturilor de la marii proprietari catre fermierii cultivatori. Iosif, acum Joe, a devenit proprietarul fermei sale, pe care a cumparat-o, inglodandu-se in datorii. Viata lui era acum mult mai libera, dar si mult mai grea. Trebuia, singur, sa ia in calcul totul: securitatea, rezervele,, imprumuturile pentru cumpararea fermei si a utilajelor. Sa devii proprietar dupa ce ai fost doar chirias este o experienta inaltatoare, dar dificila. Atunci cand libertatea creste, responsabilitatea creste in aceeasi masura.
Noi suntem asemenea lui Iosif pe cale sa devina Joe. Aceasta transformare este, adesea, dificila. Ne nastem sclavi si putem deveni liberi, in anumite conditii.
Copilul este la nastere intr-o dependenta totala fata de parintii sai. Acestia ii asigura securitatea, iar el trebuie sa se supuna exigentelor lor. Dependenta este normala pana la o anumita varsta. Sclavia incepe doar atunci cand, o persoana isi pastreaza aceasta pozitie de dependenta chiar si atunci cand a crescut.
Serbul corespunde adolescentului. El este mai liber decat copilul, dar inca mai trebuie sa dea socoteala adultilor din jurul lui. Nimic nu-i apartine, chiar si pentru bunurile de consum personal depinde de parinti pentru a le obtine. Ca tineri, ocupam pozitia de chiriasi – invatam sa jucam roluri, inainte de a fi noi insine: student(a), salariat(a), sot/sotie, tata/mama. Aceasta trecere este necesara si putem creste, un timp, imitand aceste roluri. Daca, insa, persistam prea mult in acest stadiu, ramanem mai degraba chiriasi decat proprietari ai propriei persoane.
Proprietarul fermei coincide cu omul matur: este cel care traieste in propria persoana, care este pe deplin el insusi si isi asuma responsabilitatea nevoilor sale, astfel incat sa le gaseasca un raspuns. Daca este proprietar intr-o mai mare masura, adica daca isi satisface pe deplin nevoile, este mai multumit si mai disponibil pentru altii in relatii adecvate, rolul de salariat(a), sot/sotie, parinte.
Noi integram, mai mult sau mai putin, toate stadiile parcurse de Iosif pentru a deveni Joe. Unii raman, totusi, Iosifi atat de mult timp, incat se imbolnavesc.
Sclavul, ramas astfel la varsta adulta, este tipul conformistului: supus in intregime altei persoane, respecta normele si principiile altora. Renuntand la persoana lui, traieste numai in functie de ceilalati, fara sa isi permita sa-si examineze propriile nevoi si fara sa indrazneasca sa existe fara celalalt. De exemplu, o femeie se poate imbolnavi atunci cand sotul ei lipseste sau daca el pleaca, se teme sa nu aiba vreun accident. De asemenea, stapanul trebuie sa vegheze asupra sclavilor sau serbilor sai, astfel incat nu este mai liber decat ei. El are nevoie de ceilalti pentru a exista. Este cazul unei sotii care se teme de infidelitate, asfel incat isi controleaza permanent sotul si il transforma, la randul sau, in sclav.
Multe persoane raman simpli chiriasi ai propriilor persoane. Chiriasul este cel care traieste in rolurile sale mai mult decat in persoana sa, peste care altul este proprietar. Este situatia parintilor, ghidati in comportamentul lor de educator, de propria lor educatie, traditie sau religie, fara sa faca efortul de a-si realiza propria lor evolutie si sa tina cont de nevoile proprii sau de cele ale copiilor lor. Este, de asemenea, situatia mamei – model, care se sacrifica pentru copiii sai, dupa ce a fost, la randul ei un copil – model. Multi dintre noi sunt doar proprii lor chiriasi, se simt liberi, insa, in acelasi timp, nu constientizeaza ca sunt supusi rolurilor, datoriilor si obligatiilor.
Sa fim proprii nostri proprietari este o sarcina dificila. A fi in cautarea propriilor nevoi inseamna sa contam mai mult pe noi insine, decat pe ceilalti, pentru a gasi rezolvarea dorita. Este demersul celui care devine capabil sa negocieze cu alti proprietari, pentru a-si construi o viata armonioasa. Astfel, nimeni nu este nici chirias, nici proprietar al altuia.
Sursa: Andre Moreau – “Putere, autonomie, vindecare”
miercuri, 28 octombrie 2009
luni, 26 octombrie 2009
Carte de psihologie: "Psihoterapia vietii cotidiene"
Autor: Nossrat Peseschkian
Anul apariţiei: 2009
Editura Trei
Colecţia: În afara colectiilor
Cercetări recente demonstrează că aproape 80% din totalul bolilor au cauze psihice. De aici importanţa psihoterapiei în lumea contemporană. Dar cum doar o parte a celor cu probleme poate apela la ajutorul unui psihoterapeut (în România, numărul beneficiarilor de psihoterapie este foarte redus), autorul prezentei cărţi propune o psihoterapie a vieţii cotidiene, de care să poată beneficia un număr mare de oameni, în special tineri. Este o formă de self-help care rezultă din aplicarea principiilor psihoterapiei pozitive la viaţa de zi cu zi. Dintre acestea, cel mai important este concentrarea asupra capacităţilor şi abilităţilor, şi nu asupra tulburărilor.
Nossrat Peseschkian este neurolog, psihiatru şi psihoterapeut, întemeietorul psihoterapiei pozitive, reprezentată în 23 de ţări, autor şi conferenţiar prolific. S-a nascut in Iran, in 1933 si traieste in Germania, din 1954. Psihoterapia pozitiva se bazeaza pe abordarea transculturala si este o metoda umanista, transculturala si psihodinamica de psihoterapie, centrata pe conflict si orientata pe capacitati.
Cuprins:
Cuvânt înainte
Prefaţă
Profetul şi lingurile cu coadă lungă
Sfaturi pentru cititori
Self-help?
De ce poveşti, parabole şi mituri?
Cum a apărut psihoterapia pozitivă (analiza diferenţială)?
S-a scurtat durata tratamentului?
Trei puncte esenţiale ale analizei diferenţiale
Un posibil ghid al cărţii
Psihoterapia azi
CAPITOLUL I
Gânduri despre educaţie
Conflicte sociale — norme
Teoria analitică diferenţială (psihoterapia pozitivă)
CAPITOLUL II
Capacităţile actuale
Capacităţi primare
Capacităţi secundare
Curăţenia
Obedienţa
Ambiţie — realizări
CAPITOLUL III
Cum ne creştem copiii
Relativitatea valorilor
Dimensiunea temporală şi imaginea omului
Dezvoltarea
Criza de identitate
Om — animal
Înnăscut — dobândit
Unicitatea
Inconştientul
Identificare — Proiecţie
Generalizarea
Prejudecăţile
Soţ şi soţie
Dreptate — iubire
Sexul
Sex — sexualiate — dragoste
Caricaturi ale iubirii
Pierderea unităţii
Sănătate-boală
Credinţă — religie — Biserică
Soarta condiţionată şi cea predeterminată
Moartea
CAPITOLUL IV
O vindecare uşoară
Introducere în self-help
Trei principii de bază ale relaţiilor interpersonale
Analiza interacţională
Modelul stadiilor unei interacţiuni
Self-help
Stadiul I: distanţarea/observarea
Stadiul al II-lea: inventarierea
Stadiul al III-lea: încurajarea situaţională
Stadiul al IV-lea: verbalizarea
Stadiul al V-lea: lărgirea scopurilor
Grupul familial — grupul parental — grupul partenerial
Problemele altora
Grupul familial
Grupul parental
Grupul partenerial
Psihoterapia analitică diferenţială
Poveri grele
Bibliografie
www.edituratrei.ro
miercuri, 14 octombrie 2009
O poveste cu talc
Intr-o buna zi, magarul unui taran cazu intr-o fantana.
Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul era oricum batran, iar ca fantana, fiind secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei.
Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor.
Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei.
Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat.
Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu.
Taranul privi in adincul fantanii si ramase uluit de ce a vazut.
Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui.
In curand, toata lumea vazu cu surprindere, cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi vioi...
Morala:
Viata va arunca poate si peste tine pamint si tot felul de greutati....
Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte.
Putem iesi din adancurile cele mai profunde, daca nu ne dam batuti.
Foloseste greutatile pe care viata le arunca peste tine ca sa mergi inainte.
Pentru a fi fericit, aminteste-ti de urmatoarele reguli:
1. Curata inima de ura, frica, egoism;
2. Scuteste mintea de preocupari inutile;
3. Simplifica viata si fa-o mai frumoasa;
4. Daruieste mai mult si asteapta mai putin;
5. Iubeste mai mult
si ...
scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta tu trebuie sa fii solutia, nu problema.
Sa aveti parte de o viata frumoasa, lipsita de greutati sau necazuri!
PS. E adevarat ca uneori grijile si necazurile vietii te doboara, dar fii intelept si profita de orice situatie pentru a-ti consolida pozitia si a reveni la normal.
Nefericitul animal se puse pe zbierat, ore intregi, in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. Pana la urma, taranul hotari ca magarul era oricum batran, iar ca fantana, fiind secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata. Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei.
Asa ca taranul isi chema vecinii, ca sa-i dea o mana de ajutor.
Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei.
Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat.
Dar, spre mirarea tuturor, dupa citeva lopeti bune de pamant, magarul se potoli si tacu.
Taranul privi in adincul fantanii si ramase uluit de ce a vazut.
Cu fiecare lopata de pamant, magarul cel batran facea ceva neasteptat: se scutura de pamant si pasea deasupra lui.
In curand, toata lumea vazu cu surprindere, cum magarul, ajuns pana la gura fantanei, sari peste ghizduri si iesi vioi...
Morala:
Viata va arunca poate si peste tine pamint si tot felul de greutati....
Insa, secretul pentru a iesi din fantana este sa te scuturi de acest pamant si sa-l folosesti pentru a urca un pas mai sus. Fiecare din greutatile noastre este o ocazie pentru un pas inainte.
Putem iesi din adancurile cele mai profunde, daca nu ne dam batuti.
Foloseste greutatile pe care viata le arunca peste tine ca sa mergi inainte.
Pentru a fi fericit, aminteste-ti de urmatoarele reguli:
1. Curata inima de ura, frica, egoism;
2. Scuteste mintea de preocupari inutile;
3. Simplifica viata si fa-o mai frumoasa;
4. Daruieste mai mult si asteapta mai putin;
5. Iubeste mai mult
si ...
scutura-te de pamant, pentru ca in viata asta tu trebuie sa fii solutia, nu problema.
Sa aveti parte de o viata frumoasa, lipsita de greutati sau necazuri!
PS. E adevarat ca uneori grijile si necazurile vietii te doboara, dar fii intelept si profita de orice situatie pentru a-ti consolida pozitia si a reveni la normal.
joi, 8 octombrie 2009
Stresul si somnul
Evenimentele de viata stresante sunt cei mai frecventi factori care favorizeaza insomnia. Cele mai multe dintre persoanele cu insomnie, dar si persoanele cu somn normal dorm mai prost in zilele stresante. Cu cat stresorii sunt mai frecventi si mai puternici, cu atat probabilitatea de aparitie a problemelor de somn in noaptea urmatoare este mai mare.
Stresul stimuleaza, printre alte modificari interne, si secretia de hormoni specifici stresului, care raman la valori ridicate, atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii, mentinand starea de vegje si inhiband starea de somn. In acelasi timp, reactiile de stres sunt cauzate si mentinute si de gandurile negative in legatura cu ceea ce se intampla, avand ca rezultat stimularea sistemului de veghe si producerea insomniei.
Cele mai bune rezultate in lupta cu stresul, dar si cu insomnia o reprezinta restruturarea cognitiva si exercitiile de relaxare.
Restructurarea cognitiva se refera la identificarea gandurilor negative, producatoare de disconfort psihic, si inlocuirea lor cu alternative mai rationale si eficiente. Desi pare mai dificila la inceput, realizata cu ajutorul unui psihoterapeut, restructurarea cognitiva devine un instrument extrem de eficient si la indemana oricui in numeroase situatii dificile.
Tehnicile de relaxare linistesc si limpezesc mintea, distrag atentia de la gandurile stresante si imbunatatesc capacitatea de concentrare, scad anxietatea, furia, frustrarea si simptomele stresului, imbunatatesc starea generala de sanatate.
Stresul stimuleaza, printre alte modificari interne, si secretia de hormoni specifici stresului, care raman la valori ridicate, atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii, mentinand starea de vegje si inhiband starea de somn. In acelasi timp, reactiile de stres sunt cauzate si mentinute si de gandurile negative in legatura cu ceea ce se intampla, avand ca rezultat stimularea sistemului de veghe si producerea insomniei.
Cele mai bune rezultate in lupta cu stresul, dar si cu insomnia o reprezinta restruturarea cognitiva si exercitiile de relaxare.
Restructurarea cognitiva se refera la identificarea gandurilor negative, producatoare de disconfort psihic, si inlocuirea lor cu alternative mai rationale si eficiente. Desi pare mai dificila la inceput, realizata cu ajutorul unui psihoterapeut, restructurarea cognitiva devine un instrument extrem de eficient si la indemana oricui in numeroase situatii dificile.
Tehnicile de relaxare linistesc si limpezesc mintea, distrag atentia de la gandurile stresante si imbunatatesc capacitatea de concentrare, scad anxietatea, furia, frustrarea si simptomele stresului, imbunatatesc starea generala de sanatate.
luni, 5 octombrie 2009
Carte de psihologie: "101 aparari. Cum se autoprotejeaza mintea"
Autor: Jerome S. Blackman
Editura Trei
Colecţia: Psihologie-Psihoterapie
Anul apariţiei: 2009
Pret: 45.00 RON
Schimbarea psihică depinde de modificarea apărărilor
Mintea omului are o capacitate uimitoare de a inventa mecanisme care să îl protejeze de conştientizarea emoţiilor neplăcute. Aceste mecanisme sunt adesea mascate şi operează fără ca individul să le conştientizeze. De exemplu, un individ incapabil să îşi accepte sentimentele de furie la adresa cuiva apropiat poate în schimb resimţi o ură intensă faţă de propria persoană. Când acesta ajunge la camera de gardă suferind de depresie severă, capacitatea terapeutului de a aduce în discuţie operaţia defensivă de întoarcere asupra propriei persoane se poate dovedi extrem de utilă în prevenirea unei tentative suicidare sau a altor comportamente autodistructive ale pacientului.
Apărările, prezente nu numai în psihopatologie, ci şi în sănătatea psihică, sunt descrise de autor în funcţie de diferitele etape ale dezvoltării psihosexuale, precum şi de tipul de patologie. Pentru practicienii psihoterapiei, este recomandat şi modul de a aborda apărările în diverse tipuri de psihoterapie.
Jerome S. Blackman, este profesor de psihiatrie clinică la Eastern Virginia Medical School şi profesor de psihologie la Virginia Wesleyan College, precum şi psihanalist formator şi supervizor la New York Freudian Society.
www.edituratrei.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)