joi, 30 august 2012

Ecouri la Scoala de vara Paltinis 2012



Scoala de Vara de la Paltinis, organizata de Asociatia Romana de Psihodrama Clasica (ARPsiC), in perioada 23 – 29 iulie 2012, a fost un excelent prilej de a relaxare si invatare. Am intalnit si reintalnit colegi dragi, didacti, profesionisti de exceptie. Ne-am relaxat. Am participat la workshop-uri interesante, prin care ne putem imbogati experienta profesionala.


 
Chiar daca am ajuns mai tarziu, joi, 26 iunie, am intrat repede in atmosfera. Alegerea workshop-urilor a fost dificila, atat din cauza desfasurarii lor in paralel, cat si a tematicii incitante. Eu, de exemplu, am renuntat cu greu la play-back theatre pentru a work-shop-urile pe teme organizatonale, sustinute de Norbert Apter si Irina Stefanescu, satisfactia a fost pe masura.


Asa cum ne-a obisnuit la Bucuresti, in iunie 2011, Norbert Apter a fost aceeasi prezenta calda, continatoare, care a gestionat cu profesionalism un grup de peste 40 de persoane. Din workshop-ul sau “Utilizarea metodelor de actiune in institutii, companii si organizatii”, am retinut cateva aspecte importante pe care un trainer este important sa le aiba in vedere in munca sa cu organizatiile. 


Irina Stefanescu m-a impresionat prin modul in care a reusit sa imbine, prezenta, dimineata, la workshop-ul lui Norbert ca traducator cu cea de conducator de workshop, in dupa amiaza aceleiasi zile. Tema pe care ne-a propus-o a fost: “Atomul cultural organizational – diagnostic si interventie”.


Angela Ionescu a fost, ca intotdeauna, aceeasi prezenta profesionista, calda si atenta la toti participantii. Tema workshop-ului sau, “Cum m-a pregatit relatia cu tata pentru viata?” a adus in prim plan un aspect mai putin discutat al relatiei parentale in structurarea unei identitati de sine sanatoase si anume importanta prezentei tatalui in viata copilului, de la nastere pana la adolescent si ulterior.



Un workshop cu o prezenta numeroasa a fost si cel al Luciei Moretto, “Psihodrama individuala: strategia regizorala si obiectele intermediare”. Am vazut cum instrumentele si tehnicile specifice psihodramei, prin excelenta o metoda de lucru in grup, pot fi folosite in terapia individuala, cu ajutorul recuzitei – scaune, esarfe, papusi etc.



Si daca Scoala de vara a inceput cu sociodrama condusa de Radu Vulcu, “Eu este un altul”, ea s-a incheiat tot cu o sociodrama, “Altul este un eu”, cu acelasi Radu inepuizabil si creativ.






Au fost cateva zile minunate. Desi plecam, gandurile noastre se vor intoarce multa vreme aici. Si, bineinteles, sper sa ne revedem anul viitor, la o noua scoala de vara…

miercuri, 29 august 2012

Carte de psihologie: "Psihologia femeii"

Autor: Karen Horney
Traducere din engleza de Sofia Manuela Nicolae
Pret: 35.00 Ron
Blog: http://edituratrei.wordpress.com/
Editura TREI, Colectia: Psihologia pentru toti
 
Pentru Freud psihologia femeii reprezenta un "continent intunecat". Una dintre primele psihanaliste care au contribuit la explorarea acestui domeniu a fost Karen Horney. Ea pune accent asupra elementelor caracteristice feminitatii, ignorate de predecesorii sai care incercasera sa formuleze o teorie a psihologiei femeii urmand modelul masculin. Astfel vaginul, sarcina si maternitatea redobandesc un rol important in tabloul psihologiei feminine conturat de Karen Horney in lucrarile cuprinse in acest volum. Ilustrandu-si ideile cu numeroase exemple, autoarea abordeaza teme importante cum sunt: conflictele inconstiente ale femeii legate de dorinta de a avea un copil, predispozitia poligama a barbatilor, neintelegerile dintre sexe, complexul de masculinitate al femeilor, frigiditatea, diferentele dintre persoana sanatoasa si cea nevrotica.


Scindarea componentei senzuale de cea romantica in viata amoroasa, pe care o intalnim doar ocazional la femei, pare a fi tot atat de frecventa la barbatii educati ca frigiditatea in cazul femeilor. Astfel, pe de o parte, barbatul isi cauta partenera de viata si prietena apropiata spiritual, dar fata de care senzualitatea sa este inhibata si din partea careia, in adancul sufletului, asteapta sa i se raspunda cu aceeasi atitudine. Efectul asupra femeii este clar; poate duce foarte usor la frigiditate, chiar daca inhibitiile pe care le-a adus cu sine din procesul propriei dezvoltari nu sunt insurmontabile. Pe de alta parte, un astfel de barbat va cauta o femeie cu care poate avea numai relatii sexuale, o tendinta care se manifesta cel mai clar in relatiile sale cu prostituatele. Ecoul acestei atitudini asupra femeii va duce si el la frigiditate. De vreme ce, in cazul femeii, viata emotionala este, de regula, mult mai indeaproape si constant asociata cu sexualitatea, ea nu se poate darui complet atunci cand nu iubeste sau nu este iubita.
Karen Horney


Tendintele masculine se exprima prin atitudinea dominatoare a femeii si prin dorinta sa de a avea un control absolut asupra copiilor. Ori femeia se poate teme de acest lucru, fiind, astfel, prea indulgenta cu ei. Se poate manifesta una dintre cele doua extreme. Fie isi baga fara incetare nasul in treburile copilului, fie se teme de tendintele sadice implicate, ramanand pasiva, neindraznind sa intervina. Resentimentul impotriva rolului feminin transpare din invataturile date copiilor, potrivit carora barbatii sunt brute si femeile sunt creaturi suferinde, rolul feminin este demn de dispret si de mila, menstruatia este o boala ("blestem") si actul sexual, un sacrificiu pe altarul dorintelor sotului. Aceste mame vor fi intolerante fata de orice manifestare sexuala, in special din partea fiicelor, dar, foarte frecvent, si din partea fiilor.
Karen Horney


Karen Horney (1885-1952) s-a nascut la Hamburg, in Germania si a studiat medicina la Universitatea din Berlin. Medic psihiatru si psihanalist a predat la Institutul Psihanalitic din Berlin si la Institutului Psihanalitic din Chicago si Institutului Psihanalitic din New York. Impreuna cu Alfred Adler a fondat curentul neo-freudian. Printre lucrarile sale se numara Personalitatea nevrotica a epocii noastre, Noi directii in psihanaliza, Autoanaliza.


Cuprins:

Introducere
Multumiri

Despre originea complexului de castrare la femei
Fuga din feminitate
        Complexul masculinitatii la femei, din perspectiva barbatilor si a femeilor
Feminitate inhibata
        O contributie psihanalitica la problema frigiditatii
Problema idealului monogamiei
Tensiunea premenstruala
Neincrederea dintre sexe
Chestiunea casniciei
Spaima de femeie
        Note despre diferenta specifica dintre barbati si femei in ceea ce priveste spaima fata de sexul opus
Negarea vaginului
        O contributie la problema angoaselor genitale specifice femeilor
Factori psihogeni in tulburarile feminine functionale
Conflicte materne
Supraevaluarea iubirii
        Un studiu asupra unui tip feminin comun in zilele noastre
Problema masochismului feminin
Modificari de personalitate la adolescente
Nevoia nevrotica de iubire

luni, 27 august 2012

Cum arata un cabinet de psihologie?

Multe persoane se intreaba cum arata cabinetul unui psiholog. Cum fiecare dintre noi isi personalizeaza    spatiul personal si profesional (atunci cand o poate face) si cabinetele psihologice poarta "amprenta" personalitatii psihologului. Forma de psihoterapie in care acesta este specializat isi pune si ea amprenta asupra spatiului: un psihanalist va avea in cabinetul sau si o canapea / divan, iar cineva care lucreaza pe sand play va avea obligatoriu o ladita cu nisip si multe jucarii de mici dimensiuni. Intr-un studiou psihodrama, spre exemplu, veti gasi obligatoriu scena psihodramatica, balconul si spatiul pentru recuzita (obiectele care in psihodrama ajuta la crearea diferitelor roluri).

Si alte aspecte sunt importante: spatiul avut la dispozitie, bugetul... Un cabinet psihologic este un spatiu care faciliteaza crearea relatiei terapeutice, bazata pe incredere, deschidere, sinceritate, siguranta autodezvaluirii. Si, bineinteles, confortul este si el un aspect deloc de negliat.

Fotograful Saul Robbins a realizat, din perspectiva clientului, o colectie inedita de fotografii ale birourilor si (mai ales) a scaunelor unor psihoterapeuti newyorkezi. Va invit sa le vedeti aici




luni, 20 august 2012

Grup de dezvoltare personala


Din 5 septembrie 2012, vom incepe un nou grup de dezvoltare personala, prin care putem intelege si depasi momentele de vulnerabilitate si de nesiguranta, identifica si deparasa de greutatile inutile (ale noastre sau nu), descoperi si  dezvolta propriul nostru potential.

Frecventa intalnirilor este saptamanala, miercurea, in intervalul 18:30 - 20:30. 
Costul este de 60 lei / sesiune.
Locatia: Str. Academiei, nr. 39 - 41, sector 1, Bucuresti.
Numarul de participanti este de 6 - 8 persoane.

Metodele de lucru apartin psihodramei clasice. Aceasta este prin excelenta o metoda de lucru in grup, o modalitate de a invata prin a face. Cu posibilităţile ei creative preluate din teatru, psihodrama permite punerea in scena a unor situaţii problematice reale  si a diferitelor dimensiuni ale vietii noastre, cu scopul deschiderii de noi perspective în autocunoaştere şi dezvoltare. In comparatie cu terapia individuala, grupul terapeutic este mai apropiat de realitatea vietii de zi cu zi, pentru ca devin mai usor vizibile unele dificultati si modele de comportament.

Beneficii:
-        identificarea modului in care suntem perceputi de ceilalti, intr-un mediu securizant si confidential
-       descoperirea cauzelor si efectelor comportamentelor noastre ineficiente sau dezadaptative
-       invatarea si exersarea a unor modalitati noi, mai eficiente de comportament si de comunicare
-       identificarea si valorificarea resurselor personale, de multe ori nebanuite

Intrarea in acest grup este precedata de un numar de 1 - 2 intalniri individuale, in care sunt abordate aspecte legate de functionarea grupului terapeutic si de problematica persoanei care doreste intrarea in grup. Costul acestor intalniri este de 80 lei, iar durata lor  este de 50 de minute.

Inscrieri si informatii suplimentare – psiholog Valentina Andrei, telefon: 0727.35.35.28 sau email: andrei.valentina@gmail.com

luni, 13 august 2012

Cat de greu este sa fim fericiti?


La prima vedere, sa fii fericit nu pare ceva complicat sau dificil. Insa, este dificil sa renuntam la resentimentele adunate de-a lungul timpului si la autoprivatiunile bazate pe rusine si vinovatie.

Cer frecvent celor cu care lucrez in terapie sa reflecteze la cele mai importante “placeri”, la ceea ce le face placere faca, ii bucura, relaxeaza sau incarca cu energie. Uneori, pentru a ne simti bine, este suficient sa privim cerul senin, sa ascultam sunetul vantului sau al ploii pentru a fii in legatura directa cu emotiile si nevoile noastre profunde.

Confundam frecvent placerea cu bucuria. Sentimentul de fericire rezulta din capacitatea de a trai cu bucurie cele mai simple moment ale vietii. Bucuria face posibil acordul tuturor simturilor in momentul prezent, este o izbucnire interioara de energie care ne dinamizeaza atat pe noi, cei care traim asta, dar si pe cei din jurul noastru. Placerea este o senzatie care poate fi puternica si pozitiva, insa se limiteaza doar la o actiune data. Ea se epuizeaza chiar in momentul in care este traita, in timp ce bucuria se imprastie si se amplifica in urme durabile.

Pentru a ne dezvolta capacitatea de a fi fericiti este necesar sa stim sa sesizam emotiile pe care le traim, indiferent ca sunt positive sau negative. Emotiile reprezinta un limbaj care ne vorbeste despre ceea ce este activat in noi de un anumit eveniment mai recent sau mai vechi si care are ecou in trecut nostru. Invatand sa recunoastem si sa numim emotiile traite, invatam si sa identificam si gandurile parasite, reactionale, legate de o iritare, de o frustrare sau de o deceptive legata de propria noastra imagine si nu de aspectele noastre profunde.

Sa fim fericiti nu depinde doar de aparitia unor evenimente minunate sau, cel putin, multumitoare in viata noastra, ci mai ales de capacitatea noastra de a primi si amplifica aceste evenimente fara sa le parazitam prin ganduri toxice.