Ritmul intens de munca si presiunea zilnica, tot mai greu de suportat, contribuie la instalarea treptata a unui sentiment de presiune apasatoare. Desi incercam sa negam aceasta, organismul nostru nu ne minte, el reflectand fidel in plan fizic ceea ce traim la nivel afectiv, dar vrem sa trecem cu vederea. Simptome, precum stare de nervozitate, somn agitat si neodihnitor, oboseala, dureri de cap, de stomac sau de spate, sunt principalele semnale ca stilul nostru de viata devine periculos pentru noi insine.
Cum se produce stresul?
In situatii resimtite ca amenintatoare, creierul nostru este programat sa trimita sa trimita semnale de alarma care sa pregateasca organismul pentru a face fata. Glandele suprarenale secreta adrenalina, noradrenalina si cortizol, care, printre alte functii, pregatesc organismul de lupta. Acesti hormoni sunt considerati hormonii instinctului de supravietuire, avand legatura cu timpurile in care oamenii traiau intr-un mediu periculos, cu situatii care puneau permanent viata in pericol. In prezent, desi nu mai este vorba de lupta fizica, ci, mai degraba, de exigente si asteptari, instinctele s-au pastrat, iar noi reactionam asa cum am fost „programati”. Si pentru ca actiunea fizica este blocata, toata energia eliberata ramane la nivelul organismul, provocand acea stare de disconfort specifica stresului.
Cum se manifesta?
La nivel biologic, raspunsul organismului la stres este instinctiv si se produce automat, fara a putea fi controlat: transpiratie, accelerarea batailor inimii, tulburari ale somnului, dereglari ale glicemiei, dureri de cap, spate sau musculare. Pe termen lung, stresul este considerat ca fiind factorul declansator a numeroase afectiuni (ulcer gastric, diabet, afectiuni dermatologice, disfunctii sexuale), avand, in acelasi timp, si efecte vizibile (caderea masiva a parului, cresterea in greutate).
La nivel emotional, stresul poate fi resimtit intr-o gama larga de stari (neliniste, nervozitate, tristete, descurajare etc.). Sunt perturbati de temeri si nelinisti. Suntem ingrijorati de ceea ce ni se intampla si nu putem controla, iar aceste griji ne afecteaza atat in plan emotional, cat si cognitiv, pentru ca suntem coplesiti de ganduri apasatoare.
In plan comportamental, exista riscul sa facem excese – abuz de mancare sau dulciuri, de alcool, tutun sau diferite substante, ceea ce poate duce la dependente. Unele persoane se izoleaza, aratand un dezinteres paradoxal fata de activitati altadata apreciate. In functie de apartenenta la un sex sau altul, reactionam la factori stresanti diferiti si in modalitati diferite. Barbatii sunt afectati de provocarile legate de pozitia de autoritate si par a fi mai bine inzestrati pentru reactia de tip „lupta sau fugi” in fata unui pericol, cedarea nefiind o optiune pentru cei mai multi. Femeile, in schimb, sunt mai afectate de stresul inter-relational, ele orientandu-se catre sprijinul social si verbalizarea aspectelor suparatoare.
Folositor sau daunator?
Deşi cuvântul stres are, în general, o conotaţie negativă, nu este neapărat o experienţă neplăcută, putând fi privit şi ca un instrument pentru dobândirea unei adaptări dinamice la situaţii noi. Conceptul de eustres sau stresul pozitiv se referă la consecinţele sănătoase ale unor experienţe stresoare, fiind prin excelenţă un stres de scurtă durată, cu efecte benefice asupra organismului. Distresul sau stresul negativ se referă la consecinţele nefavorabile sau distructive ale stresului în plan fiziologic, psihologic sau comportamental; are implicaţii semnificative asupra persoanei (sentimente de insatisfactie, nemultumire, nervozitate, relatii tensionate cu cei din jur, imbolnaviri frecvente).
Stresul poate fi folositor atunci cand este de scurta durata si ne motiveaza sa facem lucrurile pe care ni le dorim sau le consideram importante. Atunci cand el se prelungeste in timp, se manifesta in situatii pe care le evaluam ca dificile, percepand o discrepanta intre solicitari si capacitatile noastre de a le face fata.
Cum facem fata stresului?
Dintre cele mai cunoscute si facile modalitati de a face fata stresului sunt:
• Prioritizarea sarcinilor – o agenda bine organizata care tine cont de posibilitatile noastre fizice si psihice reduce considerabil riscul instalarii stresului.
• Reformularea problemei – atunci cand privim o problema din mai multe puncte de vedere, obtinem o imagine de ansamblu mai realista si cu mai multe optiuni de abordare.
• Acceptarea a ceea ce nu putem schimba – atunci cand nu avem posibilitatea de a face ceva in legatura cu o sursa de stres negativ, am face bine sa uitam de ea, ca si cum, mental, am arunca problema la gunoi. S, uneori, atunci cand nu putem lupta impotriva a ceea ce ne supara, putem folosi asta intr-un mod productiv, in folosul nostru.
• Abordarea pozitiva – in loc sa ne spunem „iar este una dintre zilele acelea”, ne putem spune „Ce bine ca am trecut peste asta”. O zi proasta poate fi salvata de o abordare pozitiva si vom observa imediat cum aceasta schimba radical starea noastra de spirit.
• Stilul de viata sanatos – poate reduce semnificativ impactul stresului asupra noastra: exercitii fizice regulate, reducerea consumului de fast-food-uri, dulciuri si sucuri acidulate, reducerea consumului de alcool si tigari, somn suficient etc.
• Cresterea asertivitatii – sa invatam sa spunem „nu” si sa exprimam ceea ce simtim fara agresivitate.
• Exercitiile de relaxare – sunt foarte eficiente atunci cand sunt practicate regulat; linistesc si limpezesc mintea si imbunatatesc capacitatea de concentrare. Exista numeroase exercitii de relaxare, potrivite fiecaruia dintre noi.
Atunci cand stresul ne cauzeaza o stare emotionala si fizica tot mai greu de suportat si controlat, este important sa apelam la ajutor de specialitate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu