Ce trebuie sa facem ca parinti cand copiii nostri mint? Cum putem sa pastram increderea si sa incurajam sinceritatea fara sa devenim invazivi? Cum le putem permite copiilor nostri sa aiba intimitate si autonomie pe masura ce cresc? Nu vrem sa transformam fiecare minciuna in caz penal, dar nici sa incurajam minciuna prin a o ignora. Nu vrem sa ii provocam pe copii nostri sa ne minta si sa devenim astfel o prada usoara, dar nu vrem nici sa fim atat de neincrezatori, incat sa ii suspectam la fiecare pas.
De ce mint copiii?
Copiii afla mai repede decat cred majoritatea parintilor ca pot scapa cu minciunile lor, cel putin pentru un timp. In jurul varstei de 3 – 4 ani, copiii devin capabili sa spuna o minciuna deliberata si acesta este un moment bun penru parinti sa inceapa sa-si educe copiii in ceea ce priveste minciuna. Adolescentul simte nevoia sa-si marcheze independenta de parinti si sa isi traiasca viata, iar minciuna este o justificare pentru aceste stari de fapt.
Copiii mint ca sa iasa din incurcatura, ca sa impresioneze si sa manipuleze. Cu cat pedeapsa asteptata de un copil este mai mare, cu atat creste probabilitatea ca el sa inventeze o minciuna care sa-l scape.
Cum reactioneaza parintii?
Parintele afalt la capatul unui sir lung de minciuni se teme ca, devenit adult, copilul sau va deveni un om necinstit. Este deosebit de frustrant si dureros sa nu poti avea incredere in propriul copil.
Ce este de facut?
Este important sa castigam increderea copilului, astfel incat sa simta ca orice problema se poate rezolva fara pedepse aspre. El trebuie ajutat sa gaseasca solutia optima la orice problema aparuta. De asemenea, este important sa-i usuram sarcina de a spune adevarul, dar nu prea mult, totusi. Daca minte pentru ca facut ceva rau, ii putem spune “Imi pare bine ca mi-ai spus, pana la urma, adevarul, dar ma supara ceea ce ai facut.” Insa, trebuie sa-si repare greseala, facand ceea ce este de facut.
Ce sa nu facem?
Nu faceti pe detectivul . Este greu de discutat cu calm despre asa ceva, dar daca invati sa faceti asta, cu timpul o veti face din ce in ce mai rar.
Nu-l insultati facandu-l mincinos. Copiii interiorizeaza aceasta ”palma verbala”, vor incepe sa se considere ei insisi mincinosi si va creste probabilitatea ca minciunile sa se repete.
Nu reactionati exagerat. Evitati urletele, amenintarile si insultele. Nu confundati fapta cu faptasul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu